Problema “emigrării creierelor” din România este tratată şi în raportul de cercetare realizat de Caritas România, intitulat "Românii din Italia între respingere şi acceptare". Documentul aduce iar în discuţie situaţia economică dificilă din ţară care a pus pe fugă numeroşi români, indiferent de studiile pe care le-au urmat.
Potrivit raportului Caritas, aproape toţi românii înalt calificaţi stabiliţi în Italia au decis să emigreze din România din cauza situaţiei economice precare şi a lipsei de oportunităţi de dezvoltare financiară şi profesională.
Citeşte şi:
Egali cu italienii la studii, imigranţii din Peninsulă câştigă mult mai puţin
Odată ajunşi în Italia, românii bine calificaţi s-au împărţit în trei categorii. O mică parte a imigranţilor din Peninsulă a reuşit să obţină un loc de muncă pe măsura propriei calificări. Un alt grup de români a reuşit, prin eforturi susţinute şi după mai mulţi ani, să se plaseze satisfăcător pe piaţa muncii italiene, dar într-un sector de activitate diferit faţă de cel pentru care a urmat ani de studii. A treia categorie de români este prinsă într-o situaţie de subocupare căreia i s-a conformat, privind-o ca pe o soluţie temporară pentru câştiguri financiare imediate.
Au ales Italia pentru a beneficia de ajutorul prietenilor deja stabiliţi acolo
Totodată, studiul Caritas arată că românii înalt calificaţi au ales Italia ca ţară de destinaţie pentru că aveau deja rude şi prieteni care locuiau în Peninsulă, care le-au putut acorda un ajutor important în acomodarea iniţială.
Referitor la cele 50 de persoane care au participat la cercetarea "Românii din Italia între respingere şi acceptare", 46,5% sunt conaţionali care trăiesc în Italia de cel puţin patru ani, iar 23,3% locuiesc acolo de mai bine de zece ani.
Aproape 65% din respondenţi au venit în Italia fără cunoştinţe de limbă italiană, dar au învăţat-o după stabilirea în Peninsulă, iar mai mult de jumătate dintre ei au fost autodidacţi, însuşindu-şi limba oficială fără a frecventa cursuri speciale.
Raportul Caritas indică şi faptul că 37,5% din persoanele intervievate acuză birocraţia pentru dificultăţilor întâmpinate în obţinerea permiselor de şedere pentru motive de muncă.
Peste 50% sunt mulţumiţi de câţi bani câştigă în Italia
"În ceea ce priveşte condiţiile de muncă, mai mult de jumătate din respondenţi (52%) se declară satisfăcuţi de actuala lor retribuţie, comparând-o cu cea care se obţine în România, dar numai 37,5% consideră că au găsit un loc de muncă ce le valorifică în totalitate formarea universitară. Într-adevăr, 25% din cei care utilizează cel puţin parţial competenţele obţinute în ţara de origine reuşesc să o facă doar ca urmare a recalificării în Italia ca mediatori culturali sau traducători. Puţini sunt cei care declară că au avut parte de discriminări în accesul (10,4%) sau în activităţile desfăşurate", notează raportul Caritas.
Procentajul celor care declară că au suferit discriminări în ceea ce priveşte retribuţiile este mai mare (36,4%), dar 57,4% au încredere că vor găsi un loc de muncă mai bun chiar dacă mult mai târziu, iar 60,4% intenţionează să participe la cursuri de formare în timp ce 22,9% vor să obţină o diplomă de licenţă italiană.
